Îţi sorb respraţia din lacrimile
nevinovate ale cerului pus pe şotii,
din raza de soare ce mi s-a prins în păr,
din limpezimea apei din fântână,
din triluri de păsări
ascunse-n adânc de pădure,
din iarbă şi flori,
din câmpuri pierdute-n verdele crud,
din râs de copil
trezit în miez de noapte…
mi-ar trebui încă o inimă
să te cuprind toată
şi să mă satur de tine.